- Detalii
- Publicat: Luni, 14 Decembrie 2015 16:43
- Accesări: 4917
Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent: GHERMAN Oxana. Conducător ştiinţific: BURLACU Alexandru. Consiliul ştiinţific specializat: D 19.622.01 – 07. Tema tezei: „Romanul lui Vladimir Beşleagă (lumea artistică, personaje, tehnici narative)”
Se anunţă susţinerea tezei de doctor
Pretendent: GHERMAN Oxana
Conducător ştiinţific: BURLACU Alexandru
Consiliul ştiinţific specializat: D 19.622.01 – 07
Tema tezei: „Romanul lui Vladimir Beşleagă (lumea artistică, personaje, tehnici narative)”
Specialitatea: Literatură română – 622.01
Data: 28 decembrie 2015
Ora: 10.00
Local: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie, Sala Mică
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:
1. GHERMAN, O. Romanul Zbor frânt de Vladimir Beşleagă în exegeza literară. În: Metaliteratură, 2013, nr. 3-4 (33), p. 33-40. (0,68 c. a.).
2. GHERMAN, O. Receptarea critică a romanului Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoaşterii de sine de Vladimir Beşleagă. În:Metaliteratură, 2013, nr. 5-6 (34), p. 44-53. (0,85 c. a.).
3. GHERMAN, O. Lumea totalitară şi criza identitară în romanul lui Vladimir Beşleagă. În: Metaliteratură, 2014, nr. 2 (36), p. 29-39. (0,93 c. a.).
4. GHERMAN, O. Raportul dialogal feminin-masculin sau anevoioasa cale a cunoaşterii omului din om. În: Metaliteratură, 2015, nr. 1, p. 88-94. (0,82 c. a.).
5. GHERMAN, O. Romanul lui Vladimir Beşleagă în receptare critică. În: Revistă de ştiinţe socio-umane, nr. 3 (28), 2014, p. 56-60. (0,70 c. a.).
6. GHERMAN, O. Personajul ca fiinţă dialogală în romanul „Zbor frânt”de Vladimir Beşleagă. În: Revistă de ştiinţe socio-umane, 2015, nr. 1 (29), p. 70-78. (0,64 c. a.).
7. GHERMAN, O. „Vocile...” lui homo artifex între ficţiune şi realitate. În: Philologia, 2015, nr. 3-4, p. 21-30. (0, 81 c.a.)
Rezumatul tezei
Teza de doctor „Romanul lui Vladimir Beşleagă (lumea artistică, personaje, tehnici narative)” are ca scop analiza şi interpretarea lumii artistice, personajelor şi tehnicilor narative ale romanelor lui Vladimir Beşleagă din perspectivă dialogică.
Teza este structurată în trei capitole. Primul capitol – „Romanul în exegeza literară (1966-2015)”, investighează receptarea critică a romanelor lui Beşleagă şi, în special, concordanţa modalităţilor şi opticilor de abordare cu esenţa po(i)etică, tipologică şi ideatică a fiecărui roman. În cadrul lui este examinat dosarul receptării romanelor, reliefându-se traiectul romanului în epoca regimului totalitar şi reflectarea acestui fenomen în exegeza literară. Capitolul al doilea, intitulat „Lumea artistică. Ontologia romanului”, prezintă ampla problematică existenţială a romanelor lui V. Beşleagă, care se dezvăluie în urma revizuirii hermeneutice şi aplicării teoriei şi conceptelor dialogismului romanesc. Iar capitolul al treilea, „Po(i)etica romanului”, are ca obiectiv ivestigarea strategiilor şi tehnicilor narative în operele exponenţiale ale romancierului şi relevarea noii viziuni asupra cronotopului literar pe care o propune. Ultimul compartiment reprezintă analiza relaţiilor dialogale autor-narator-personaj-cititor în romanul Zbor frânt, accentuând necesitatea unei raportări adecvate a instanţelor narative în cadrul mecanismului textual, pentru o înţelegere corectă a lumii romanului.
Principalele rezultate obţinute au fost valorificate în peste 10 publicaţii în revistele de profil şi se rezumă la următoarele idei:
1. Lumea artistică a romanelor exponenţiale ale lui Vladimir Beşleagă este de esenţă polifonică şi perspectiva cea mai eficientă în tratarea ei este cea dialogică.
2. Imaginea lumii romaneşti ţine de particularităţile structurii cronotopice, ale cărei dimensiuni artistice constituie principiile fundamentale ale fiinţării ei.
3. Romanele lui V. Beşleagă au la bază structura cronotopică specifică unui spaţiu dialogal.
4. Abordarea dialogică a romanului lui Beşleagă condiţionează o altă percepţie asupra sistemului de personaje, reliefând adevărata originalitate a autorului în transfigurarea imaginii artistice a omului.
5. Mecanismul dialogic al romanelor devine accesibil prin perceperea şi relaţionarea corectă a instanţelor textuale: autor-narator-personaj-cititor.
6. Viziunea integrală asupra lumii artistice a romanului lui V. Beşleagă se formează prin determinarea raportului dintre sistemul de idei şi po(i)etica romanului.
