Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” anunță cu profund regret trecerea la cele veșnice a ilustrului folclorist și etnolog, scriitor, doctor în filologie Grigore Botezatu
- Detalii
- Publicat: Vineri, 13 August 2021 09:57
- Accesări: 492
Redutabilul om de știință Grigore Botezatu s-a născut la 14 ianuarie 1929 în familia lui Gheorghe Botezatu și Ana Barbulea, țărani răzeși dintr-o localitate relativ tânără, amplasată la nordul Republicii Moldova (satul Baraboi, județul Bălți, azi raionul Dondușeni).
În anul 1949 a absolvit Școala medie din satul Baraboi, iar în 1954 – Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău. Ulterior, a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice. Din 1979 până în 1999 este şeful Secţiei de Folclor şi între 1991-1999 deține funcția de director adjunct al Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Din 1999 până în anul 2018 a activat ca cercetător științific coordonator la Sectorul de Folclor al Institutului de Literatură și Folclor, apoi al Institutului de Filologie al AȘM (actualmente, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova). Şi-a luat doctoratul în filologie cu teza „Genurile folclorice şi realitatea istorică (pe baza folclorului haiducesc)” (1966).
Palmaresul activităţilor sale ştiinţifice înscrie 65 de ani dăruiţi memoriei spiritualităţii româneşti, în care distingem câteva direcții de cercetare: consemnarea și documentarea creațiilor populare, studierea și interpretarea acestora în contribuții monografice, selecția, îngrijirea și publicarea culegerilor de folclor, traducerea din folclorul altor popoare, în special a prozei populare, îngrijirea edițiilor cu materiale artistice și științifice ale predecesorilor folcloriști, studierea istoriei folcloristicii și a teoriilor de clasificare a speciilor folclorice etc.
Alături de colegii de sector, Grigore Botezatu a participat la culegerea și sistematizarea constituentelor de patrimoniu cultural imaterial, pledând pentru o cercetare științifică argumentată cu probe veridice identificate pe teren, având o deosebită predilecție pentru proza populară (povești, parabole, legende, snoave ș. a.), pentru genurile folclorice scurte (proverbe, zicători, ghicitori) și eposul haiducesc.
A înregistrat texte folclorice în satele din Republica Moldova, în localitățile românești din regiunile ucrainești (Odesa, Nicolaev, Chirovograd, Cernăuți, nordul Maramureșului, numit astăzi Transcarpatia), din Federația Rusă (țin. Crasnodar) ș.a.
Debutează cu prima colecție de folclor „Povești norodnice moldovenești”,în 1955. Unele dintre culegerile cercetătorului (11 antologii) au fost traduse în numeroase limbi străine (engleză, franceză, germană, spaniolă, japoneză, bulgară, slovacă, rusă, ucraineană, belorusă, georgiană etc.). De apreciat sunt și contribuțiile folcloristului privind traducerea și adaptarea la specificul limbii române vorbite a peste 30 de culegeri folclorice ale diverselor popoare.
Pentru munca de culegere și publicare a nestematelor populare a fost primit în Uniunea Scriitorilor în 1957.
Împreună cu folcloriștii de la sector a participat laborios la întocmirea, redactarea și editarea celor trei serii de culegeri de folclor înregistrat la românii din R. Moldova, Ucraina și Federația Rusă. Fundamentală între acestea este „Creația populară moldovenească” (în 16 volume) (1975-1983). Autorul semnează trei volume din respectiva serie: „Legende, tradiții și povești orale”,Chișinău, 1975; „Povești fantastice”,Chișinău, 1976; „Povești nuvelistice”,Chișinău, 1980.
Al doilea ansamblu de culegeri folclorice a avut drept scop publicarea creațiilor populare conform zonelor etnografice. Nominalizăm lucrările la care a lucrat Grigore Botezatu alături de colegii săi: „Folclor din părțile codrilor” (1973), „Folclor din Bugeac” (1982), „Folclor din nordul Moldovei” (1983), „Folclor din stepa Bălților” (1984), „Folclor din câmpia Sorocii” (1989), „Folclor din țara fagilor” (1993), „Cât îi Maramureșul...” (1993), „Folclor de la est de Nistru, de Bug, din nordul Caucazului” (în 2 volume, 2008-2009).
În cea de a treia serie – „Mărgăritare” – destinată generației tinere, folcloristul a elaborat trei culegeri: „Auzit-am din bătrâni. Legende moldovenești”,Chișinău, 1981, „De n-ar fi, nu s-ar povesti”,Chișinău, 1983; „Plugul de aur. Parabole și povești nuvelistice”,Chișinău, 1985.
Prezentările scenice ale creațiilor folclorice în cadrul ediției a doua a Festivalului de Folclor „La vatra horelor” au fost reflectate în culegerea „Frumos e la șezătoare”, pe care o elaborează în 1983 împreună cu alți colegi. În total, a întocmit și a editat, în particular sau în colaborare, peste 40 de culegeri de folclor. Enumerăm câteva: „Povești norodnice moldovenești”,Chișinău, 1955; „Povești”,Chișinău, 1956; „Basme și snoave”,Chișinău, 1958; „A fost odată. Povești și snoave”,Chișinău, 1966; „Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana – sora Soarelui”,Chișinău, 1967; „Peneș-împăratul”,Chișinău, 1968; „Povești populare moldovenești”,Chișinău, 1972; „Doi Feți-Logofeți cu părul de aur. Povești populare moldovenești”,Chișinău, 1980; „Auzit-am din bătrâni. Legende moldovenești”,Chișinău, 1981; „Povești populare moldovenești”,Chișinău, 1981; „De n-ar fi, nu s-ar povesti”,Chișinău, 1983; „Plugul de aur. Parabole și povești nuvelistice”,Chișinău, 1985; „La izvoare. Povești, poezie populară și cercetări de folclor”, Chișinău, 1991; „Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din Basarabia”,prefață de Iordan Datcu, București, 1995; „Nourul omului,”Chișinău, 1997; „Coroana de aur. Povești populare”, Chișinău, 2007; „Povești cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene”, Chișinău, 2012; „Povești și snoave” (culegere de texte folclorice), Chișinău, 2013 etc.
A contribuit la evaluarea moștenirii științifice în sfera folcloristicii românești. A publicat articole despre preocupările etnofolcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, I. Creangă, M. Eminescu, A. Mateevici, T. Pamfile, P. Ștefănucă, Gh. V. Madan, T. Gălușcă și a îngrijit câteva ediții: Petre Ștefănucă, „Folclor și tradiții populare” (în colaborare cu A. Hâncu. Vol. I-II, Chișinău, 1991); Nicolae Donțu, „Talmaza, Ermoclia, Cioborciu: tezaur folcloric” (ed. îngrij. în colaborare cu Vasile Grosu. Chișinău, 1999); Tatiana Gălușcă; Romulus I. Nicola, „Folclor român din Basarabia” (în colaborare cu T. Colac. Chișinău, 1999); „Petre Ștefănucă (1902-1942): Culegere tematică” (în colaborare. Chișinău-Ialoveni, 2006); „Talmaza: Creații folclorice” (ed. îngrij. în colaborare cu Vasile Grosu. Chișinău, 2003); Petre V. Ștefănucă, „Datini și creații populare” (text ales și stabilit, studiu introductiv, note și comentarii de Grigore Botezatu, Chișinău, 2008); Gheorghe V. Madan, „Un sat basarabean de codru: Trușenii” (în colaborare cu Tamara Apostol-Macovei. Chișinău, 2008).
Grație studiilor realizate, etnologul Grigore Botezatu a fost apreciat și recunoscut ca eminent om de știință atât în țară, cât și peste hotarele ei. A fost distins cu titlul onorific „Om Emerit în Știință” din RSSM (1990) și cu Premiul „Dacia” (1991), iar în 1993, împreună cu ceilalți colegi, a obținut Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române. În 1996 i s-a oferit Cavaler al ordinului „Gloria Muncii”, în 2004 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Moldovei. În 2014, la cei 85 de ani, conducerea Academiei de Științe a Moldovei i-a decernat Diploma „Meritul academic”.
Activitatea științifică a omagiatului a fost reflectată în enciclopedii și dicționare naționale și internaționale: „Literatura și arta Moldovei: Enciclopedie” (în 2 volume, 1985), „Dicționarul general al literaturii române” (în 7 volume, 2004); „Dicționarul etnologilor români” (de I. Datcu, 2006), „Dicționarul scriitorilor români din Basarabia (1812-2010)” (2010) ș. a.
Colectivul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC regretă trecerea în eternitate a etnologului Grigore Botezatu şi exprimă sincere condoleanţe rudelor îndurerate și tuturor celor care l-au cunoscut.
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!
