Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 80 de ani de la naşterea scriitorului Grigore VIERU

Detalii

Publicat: Joi, 19 Februarie 2015 10:52

Accesări: 2426

Cea care a adus un prim omagiu maestrului Grigore Vieru a fost Bogdana, o fetiţă de 6 ani, care prin intermediul unei imprimări a sensibilizat publicul declamândemoţionantele versuridedicate poetului: Iubiţi-l pe Vieru, basarabean român.

Cu un mesaj de elogiua venit şi domnul Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a salutat participanţii la Conferinţă subliniind totodată importanţa ştiinţifică a evenimentului care îşi propune să pună în evidenţă adevărata dimensiune poetică a operei lui Vieru şi să reconsidere destinul scriitorului. La finalul mesajului, domnul prim vice-preşedinte a invitat publicul să-l citească, să-l înţeleagă, să-l cânte şi să-l cinstească pe Vieru - poet inegalabil al femeii, mamei, copilului.

În discursul său, domnul acad. Mihai Cimpoi, s-a referit la marile teme lirice ale poetului comemorat: socialul, naţionalul, elementele de patriotism în creaţia sa, la faptul că Grigore Vieru nu este un poet ocazional, şi ne îndeamnă constant să ne întoarcem la izvoare, or, izvorul este pentru poet simbolul eternităţii. Poezia viereană este plină de conţinut, este o carte plină de învăţături, după cum accentuează academicianul.Maestrul este foarte aproape de postmodernism, impunându-se şi prin ludic, prin acel ludic care a devenit unul din factorii cei mai importanţi ai doctrinei postmoderniste, folosind faptul jurnalier, reacţionând la evenimente. Vieru a cultivat şi versul alb într-o perioadă în care acesta nu erau tocmai salutat, întrucât I. Barbu spunea că „versul alb este străin limbii române”, iar acest fapt nu vine decât să reflecte nefrica maestrului de a ieşi din tipare.

La rândul său, domnul acad. Valeriu Matei s-a referit la semnificaţia contextului cultural şi istoric în care a vieţuit autorul şi şi-a scris opera, la influenţele eseniene şi blagiene în lirica de început a lui Grigore Vieru. Academicianul a remarcat că Vieru est un poet larg din generaţia marilor poeţi cum ar fi Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Cezar Ivănescu, Ana Blandiana ş.a. Vorbind despre sursele sau izvoarele sale, Vieru menţiona de fiecare dată două: folclorul (poezia populară românească) şi Eminescu.Valeriu Matei a citat cuvintele marelui poet dintr-un interviu realizat de Nina Josu, în care o altă sursă a poeziei sale ar fi singurătatea copilăriei şi discuţiile cu umbra zarzărului. Niciun poet nu se poate sustrage epocii, aşa că creaţia poetică a maestrului a fost şi ea marcată de perioada proletcultismului. Impactul poeziei lui Esenin şi Blaga a fost unul deosebit asupra liricii timpurii a lui Vieru: Fântânile de inimi, ne amintesc de lirica de maturitate a lui Blaga, iar filonul metafizic din poezia viereană, regăsit în „Pădure, verde pădure…” îşi are sorgintea în metafizica profundă a lui Blaga şi Eminescu. În poeziile scrise în anii'50, la Ruza, se simte freamătul esenian al pădurilor ruseşti, păduri de brad: Pădurilor, pădurilor de brad, voi îmbrăcate-n haine de ostaş, v-am colindatadesea-n lung şi-n lat…

Domnul dr. hab. Vasile Bahnaru a scos în evidenţă aspectul stilistic şi lingvistic al operei vierene. Directorul Institutului de Filologie a remarcat că lexicul lui Grigore Vieru se produce în jurul unor probleme ordinare, neavând un destinatar concret: copil, matur, basarabean, de fapt, fiind adresat tuturor. A mai specificat că lexicul poetului este de uz general, nu face paradă de neologisme şi cuvinte rare, dar reuşeşte perfect să transmită emoţii şi trăiri deosebite. Mesajul domnului Director s-a încheiat cu constatarea valorii imense a operei vierene datorită simplităţii vocabularului şi profunzimii sentimentelor transmise de creaţia poetului, şi a faptului că limba română are un potenţial poetic inestimabil şi inepuizabil.

Manifestarea a fost continuată de domnul Prof. Theodor Codreanu, care s-a axat în discursul său pe dimensiunea romantică a operei lui Grigore Vieru, reflectând în special asupra aspectului vegetalului şi al singurătăţii în creaţia poetului. Th. Codreanu a remarcat autodefinirea maestrului prin vegetal: „Sunt iarba, mai simplu nu pot fi…” şi meritul lui Vieru de a merge pe subtilitatea de a auzi cum creşte iarba, or, a auzi cum creşte iarba înseamnă a auzi cuvântul Adevărului. Domnul profesor a ţinut să sublinieze că vegetalul din creaţia lui Grigore Vieru trece printr-o alchimie pură, iar pe final, a îndemnat publicul să se bucure că Basarabia a dat naştere unui creator de primă mărime în cultura românească.

Comemorarea marelui Grigore Vieru a urmat cu discursul doamnei dr. Nina Corcinschi, care a menţionat că magia poeziei lui Vieru constă în accesibilitatea, muzicalitatea şi simplitatea versurilor, simplitate care este dobândită prin efort şi sub semnul căreia stă sacrul, smerenia, religiozitatea. Iar la capitolul religie, Nina Corcinschi s-a referit la cartea lui Mihai Milea „Patria în opera lui Vieru”, unde biserica simbolizează casa unde poetul îşi găseşte pacea, armonia, dragostea.

Cu un mesaj personal de evocare a poetului a venit şi domnul prof.Aurelian Dănilă. Dumnealui a ţinut să evoce aspectul muzical din creaţia lui Vieru, drept unul extraordinar de important, amintind tandemul dintre Aldea Teodorovici şi Vieru la începutul anilor '90, dar şi colaborarea maestrului cu cântăreţii Maria Bieşu şi Mihai Muntean şi cu compozitorii Gh. Mustea, E. Doga.

Domnul dr. hab Andrei Ţurcanu l-a elogiat pe Vieru ca fiind poet mesianic, romantic ca iarba, care vine din limba română, a întruchipat limba română în versurile sale, venind din tradiţia mare a lui Eminescu şi Mateevici. Iar la final, Andrei Ţurcanu a impresionat prin recitarea unui vers, omagiu adus marelui poet: „Vorbesc româneşte/ trăiesc româneşte…”

În elogiul adus poetului comemorat, Mihai Sălcuţan şi-a arătat mândria că maestrul Grigore Vieru l-a onorat prin modificarea unui poem al său. Este vorba despre finalul poemului „Balada celor deportaţi”, care reflectă frământarea artistului de a scrie ceva şi pentru cei deportaţi.

Un mesaj înălţător a venit şi din partea lui Mihai Milea, care atrecut Prutul înlăcrimat pentru a spune publicului că Vieru este viu în România, în Europa, în toată lumea, că Vieru nu a murit, ci este mai viu ca oricând şi trăieşte cu noi. Preotul Mihai Mileaşi-a arătat marea bucurie pentru iubitorii lui Vieru, „strânşi grămăjoară ca într-o icoană”.

La finalul Conferinţei, profund emoţionată, Raisa Vieru, soţia regretatului artist, a mulţumit tuturor pentru evocarea maestrului, susţinând la rândul său, că Vieru a fost omul cetăţii, poetul care a făcut revoluţie prin cântece cu mesaj patriotic şi pe înţelesul poporului.

Tweet

Share

0

• < Prec
• Următor >