Conferința Științifică Internațională cu genericul Constantin Stere
- Detalii
- Publicat: Marți, 02 Iunie 2015 09:44
- Accesări: 1465
La 01 iunie 2015, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a dat start lucrărilor Conferinţei ştiinţifice internaţionale, cu genericul Constantin Stere – prozator, prublicist, jurist şi om politic (150 de ani de la naştere).
Printre organizatorii evenimentului se numără: Institutul de Istorie şi cel de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan”, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Fundaţia „Constantin Stere” din Chişinău.
Manifestarea a debutat cu mesaje de salut din partea domnului acad. Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, domnului Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române şi domnului Radu Boroianu, preşedinte al Institului Cultural Român, care, s-au referit la personalitatea enciclopedică a culturii şi literaturii române, menţionând importanţa reactualizării şi revalorificării contribuţiilor pe care le-a adus Constantin Stere în plan literar, juridic, dar şi în politica interbelică românească.
Maria Voicu, preşedintele Fundaţiei „C. Stere” a vorbit despre marele patriot, simbol al românismului – Constantin Stere şi a decernat plachete aniversare şi diplome pentru rezultate meritorii domnului acad. Mihai Cimpoi, domnului acad. Gheorghe Duca, domnului acad. Alexandru Moşanu şi domnului Dorin Chirtoacă, primar general de Chişinău.
În discursul său, edilul capitalei a vorbit despre devotamentul şi contribuţia lui C. Stere în făurirea României Mari.
La capitolul Comunicări în plen, domnul acad. Mihai Cimpoi s-a axat pe publicistica lui Constantin Stere între doctrinarism şi proză de idei, menţionând că textele scriitorului comemorat iau forma unor studii socialiste, fondate pe analiza comparată a stării de lucruri şi punând accent pe europenizare.
La rândul său, domnul prof. univ. dr. hab. Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române, a relatat despre Constantin Stere – democratul convins, luptătorul neînfricat pentru libertatea sa şi a semenilor săi, talentul şi calităţile căruia au fost puse în serviciul românităţii, notând faptul că autorul a fost unul dintre cei mai eficienţi luptători pentru unitatea spirituală a românilor şi personalitatea care a pregătit societatea pentru acţiuni nobile.
Domnul prof. univ. dr. hab. Ion Guceac, membru corespondent al AŞM, a vorbit despre profesorul Constantin Stere – întemeietor al dreptului constituţional românesc şi despre aportul considerabil al acestuia în întemeierea ramurii de drept constituţional.
Tot în cadrul comunicărilor în plen, domnul acad. Dan Berindei a declarat că la un veac şi jumătate de la naştere, se cuvine să-l valorificăm cum se cuvine pe C. Stere – cărturarul militant, pentru toate contribuţiile sale, pentru viaţa plină de încercări şi tiranii sociale, dar mai ales, pentru apărarea ţărănimii.
După şedinţa în plen, lucrările conferinţei au fost organizate în 3 secţiuni: Secţiunea Istorie, Secţiunea Ştiinţe Juridice şi Filozofie şi Secţiunea Literară.
În cadrul Secţiunii Literare, au prezentat comunicări: domnul Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, directorul ICR „Mihai Eminescu” la Chişinău, domnul Ion Hadârcă, membru corespondent al AŞM, domnul conf. univ. dr. Bogdan Creţu, directorul Institutului de Filologie „A. Philippide” – Filiala Iaşi a Academiei Române, domnul dr. Victor Durnea, Institutul de Filologie „A. Philippide”, Iaşi, domnul drd. Răducu Ruşeţ, Universitatea „Babeş-Bolay” din Cluj-Napoca, domnul dr. Vlad Caraman, domnul Iurie Colesnic, domnul dr. hab. Teodor Cotelnic, domnul Vitalie Răileanu, domnul conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi doamna conf. univ. dr. Maria Danilov.
Vorbitorii s-au referit la personalitatea complexă a lui Stere, axându-se pe cele mai diverse aspecte ale vieţii sale: vocaţia de scriitor, publicist, polemist, prozator, orator, dar şi la activitatea acestuia în „Lumina” şi „Viaţa Românească”.
