Conferinţa ştiinţifică dedicată omagierii a 50 de ani de la Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova
- Detalii
- Publicat: Marți, 20 Octombrie 2015 07:43
- Accesări: 2103
Joi, 15 octombrie 2015, Institutul de Filologie în colaborare cu Institutul de Istorie al AŞM, a organizat o Conferinţa ştiinţifică dedicată omagierii a 50 de ani de la Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români din Chişinău.
« Unirea acestor date nu este deloc întâmplătoare, ci reprezintă un prilej de a ne aminti de ceea ce a fost, de ceea ce ne-a făcut să devenim astăzi » a declarat domnul Vasile Bahnaru, Director al Institutului de Filologie al AŞM, moderator al Conferinţei.
În comunicările prezentate în cadrul evenimentului ştiinţific, au fost comemorate cele mai importante date ale Congresului, care a constituit un moment crucial în mişcarea de emancipare naţională, atunci când pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, intelectualitatea a abordat problema justificării unor adevăruri: revenirea la alfabetul latin, cultivarea limbii, formarea primelor valori democratice.
Domnul acad. Mihai Cimpoi, primul semnatar pentru revenirea la viaţă a grafiei latine în ţara noastră, a menţionat că acest Congres a venit să pecetluiască momentul de creare artistică. În pledoaria pentru identitatea naţională şi alfabet latin, domnul academician a amintit faptul că problema alfabetului a fost principala în cadrul Congresului, întrucât se pleda pentru revenirea la alfabetul latin şi la o ortografie sănătoasă.
Discursul domnului Vasile Bahnaru, director al Institutului de Filologie al AŞM, s-a axat pe Limba şi alfabetul latin – temă centrală a discuţiei. Domnul director a subliniat importanţa noii generaţii de scriitori apărute către cel de-al III-lea Congres, generaţie care a avut curajul să discute răspicat despre originile limbii române şi despre necesitatea cultivării limbii, fapt ce a avut răsunet nu numai în societate, dar şi la conducerea din acele vremuri de rebeliune a intelectualilor.
În acelaşi context, domnul dr. Gheorghe Negru, a vorbit despre consecinţele Congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSSM şi despre campania furibundă a autorităţilor împotriva intelectualilor. Vorbitorul s-a referit la acţiunile autorităţilor de persecutare a scriitorilor în condiţiile în care domina pericolul românizării şi la încercările acestora de a demonstra că alfabetul latin nu este în conformitate cu prietenia popoarelor, dar şi la faptul că, în pofida tuturor piedicilor, setea de alfabet latin nu a dispărut, ci, din contra, aidoma fructului interzis, a devenit mai nestăpânită. Domnul Gheorghe Negru a amintit şi cuvintele lui Ion Druţă în cadrul Congresului: “Nu trebuie să ridicăm un zid chinezesc peste Prut.” şi “Mai devreme sau mai târziu vom avea alfabet latin.”, ultimele dovedindu-se a fi profetice.
În calitate de martor la evenimentul naţional comemorat, a vorbit domnul Andrei Strâmbeanu. Dumnealui a felicitat conducerea Institutului de Filologie pentru organizarea acestei manifestări de consemnare a Congresului al III-lea – Congres al Deşteptării Naţionale şi a evocat cu drag solidaritatea unică a scriitorilor în cadrul Congresului, patriotismul cărora a erupt ca un vulcan, şi menţionând generaţia de eroi setoşi de carte şi setoşi de neamul românesc, care, cu cât mai mult erau persecutaţi, cu atât mai multă ardoare căpătau în lupta pentru alfabet latin şi identitate naţională.
În încheierea evenimentului ştiinţific, doamna dr. Ludmila Şimanschi a vorbit despre anii 1919-1920, ani ai unei frăţii spirituale, atunci când în inimile tuturor încolţea ideea fondării Societăţii.
