Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 80 de ani de la naşterea academicianului Marin SORESCU, poet dramaturg, prozator, eseist şi traducător român
- Detalii
- Publicat: Marți, 23 Februarie 2016 20:17
- Accesări: 2367
Marţi, 23 februarie 2016, Institutul de Filologie al AŞM a organizat Conferinţa ştiinţifică consacrată celebrării a 80 de ani de la naşterea academicianului Marin Sorescu. Evenimentul s-a axat pe personalitatea complexă a poetului, dramaturgului, eseistului şi traducătorului român comemorat.
În deschiderea manifestării, domnul dr. hab.Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie, a prezentat câteva date mai puţin cunoscute din biografia autorului comemorat, vorbind despre scriitorul cu majusculă, traducătorul, dramaturgul, eseistul şi mai ales pictorul Marin Sorescu (cu expoziţii personale organizate la Bucureşti, Cluj, Irlanda, Paris). Domnul Bahnaru a pus în lumină şi câteva din celebrele citate ale autorului, mai ales, din cele referitoare la poezie:
„Poezia este o artă care doare ...”;
„Poezia e o cale, o treaptă a cunoaşterii”;
„Poezia este locul în care mă întâlnesc cu sufletul”.
În continuarea evenimentului, domnul acad. Mihai Cimpoi a vorbit despre Canonul estetic sorescian referindu-se la preocuparea scriitorului comemorat de a defini poezia, la publicistica strălucită şi definiţiile metaforice, admirabile ale autorului, specificând virtutea acestuia de a nu-i evita pe poeţii mai „mici”, ci de a-i fixa ca şi pe cei supradimensionaţi, pentru că, după cum afirma însuşi Marin Sorescu „Poeţii minori sunt cei majoritari”. Domnul academician a evocat şi întâlnirile personale, relaţiile intelectuale deosebite şi discuţiile cu scriitorul, incitând curiozitatea audienţei cu mărturii despre Sorescu – omul şi prietenul.
Domnul dr. hab. Alexandru Burlacu s-a expus asupra poeticii lui Marin Sorescu subliniind faptul că poetica acestuia este o ars combinatoria preponderent din elementele poeziei mimetice şi poeziei imaginative. Domnul Burlacu a menţionat că tentaţia pentru definirea concepţiei despre poezie nu ţine la Marin Sorescu de vreo modă poetică, ci constiuie o necesitate organică de conştientizare sau de iniţiere a unei sau altei direcţii, poetul fiind în căutare permanentă a unui sistem de convenţii. Actor şi regizor al discursului liric, vorba lui Ion Pop, Sorescu e „histrionul” care jonglează cu formule literare, care demontează mecanismele retorice, îngroaşă gesturi şi atitudini, evidenţiind caricatural stereotipurile limbajului, reuşind astfel să construiască o „comedie a literaturii”.
Doamna dr. Ludmila Şimanschi a vorbit în comunicarea sa despre Dramaturgia soresciană: subversiune şi meditaţie gravă, citând numeroase studii contemporane care au determinat locul important păstrat de Marin Sorescu în canonul naţional, pe diferite paliere, justificându-i importanţa şi necesitatea şi stabilind faptul că creaţia soresciană emană încă fascinaţie prin spectacolul ideilor şi prin amprenta stilistică unică. Locutorul a atins şi tema manifestărilor subversive ale textului sorescian, care nu se limitează la preluarea formelor neconvenţionale şaizeciste, ci validează un tip particular de discurs dramatic contemporan, propunând o nouă ontologie literară cu indici importanţi de singularizare şi accentuare a funcţiilor estetice şi politice. Doamna dr. a caracterizat teatrul sorescian drept o contribuţie de marcă la configurarea, prin faptul de artă, a mitologiei omului contemporan.
La finalul conferinţei, doamna dr. Nina Corcinschi a vorbit despre unele din lucrările scrise de/despre Marin Sorescu, cărţi expuse în sala conferinţei şi puse la dispoziţie de Biblioteca Academiei de Ştiiţe şi Biblioteca „Ovidius”, invitând publicul la lectură.
