Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie
Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie
Candidat: Alina PĂTRUNJEL
Conducător ştiinţific: Ion BĂRBUŢĂ, doctor în filologie, conferențiar cercetător
Consiliul ştiinţific specializat: D 621.05-109 din cadrul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
Tema tezei: Performarea actelor de vorbire în discurs
Specialitatea: 621.05. Semiotică; semantică; pragmatică (limba română)
Data: 7 februarie 2020
Ora: 14.00
Local: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1, et. IV, Sala 408
Teza de doctorat poate fi consultată pe site-ul: http://www.cnaa.md/files/theses/2020/55680/alina_patrunjel_thesis.pdf şi în variantă tipărită laBiblioteca Naţională a Republicii Moldova, str. 31 August 78a, Chişinău, MD 2012; Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str. Academiei 5a, Chişinău, MD 2028.
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:
1. PĂTRUNJEL Alina. Caracteristicile semantice şi pragmatice ale actelor de vorbire întrebare. În: Philologia, 2016, nr. 1-2, p. 113-120.
2. PĂTRUNJEL, Alina, Modele de descriere a actelor de vorbire în lingvistica pragmatică. În: Akademos. Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi artă, 2018, nr. 4, p. 133-136.
3. PĂTRUNJEL, Alina. Aspecte privind clasificarea actelor de vorbire din limba română. În: Buletin de lingvistică, 2014-2015, nr. 15-16, p. 24-29.
4. PĂTRUNJEL, Alina. Trăsăturile semantico-pragmatice şi tipologia actelor de vorbire din clasa cererii. Buletin de lingvistică, 2016, nr. 17, p. 27-31.
5. PĂTRUNJEL, Alina. Perechea de adiacenţă – unitate de structurare a interacţiunii conversaţionale. În: Buletin de lingvistică, 2017, nr. 18, p. 35-42.
Rezumatul tezei
1. Problematica abordată
Teza are ca obiect de studiu principal actele de vorbire, care sunt cercetate sub aspectul dimensiunii lor interacţionale, dialogice. Astfel, pornind de la literatura lingvistică de ultima oră, lucrarea urmărește examinarea modalităţii de înlănţuire a actelor de vorbire în interacţiunea conversaţională în scopul stabilirii tiparelor conversaţionale specifice celor mai frecvente acte de vorbire: aserţiunea, întrebarea şi cererea, acte realizate, de obicei, prin enunţuri de tip asertiv, interogativ şi imperativ.
2. Conţinutul de bază al tezei
Primul capitol al lucrării conţine o trecere în revistă a diverselor modalităţi de analiză şi de clasificare a actelor de vorbire în studiile de lingvistică, fiind prezentată o tipologie a actelor de vorbire care este relevantă pentru comportamentul lor discursiv. Sunt descrise apoi trăsăturile specifice interacţiunii conversaţionale şi perechilor de adiacenţă în calitatea lor de secvenţe minimale ale interacţiunii conversaţionale. În celelalte trei capitole ale lucrării, sunt examinate cele mai generale legităţi referitoare la funcţionarea actelor de vorbire în discurs, fiind relevate tiparele conversaționale specifice actelor de vorbire din clasa aserţiunii, a întrebării şi a cererii.
3. Principalele rezultate obţinute
Având ca punct de plecare analiza funcţional-semantică a actelor de vorbire, lucrarea pune accentul pe virtualităţile combinatorii ale actelor de vorbire folosite în interacţiunea conversaţională, ceea ce a făcut posibilă relevarea mecanismelor ce stau la baza utilizării acestor unităţi în interacţiunea conversaţională. În urma cercetărilor s-a stabilit că rolul şi modul de înlănţuire a actelor de vorbire în interacţiunea conversaţională sunt determinate de trăsăturile lor semantice şi pragmatice. Lucrarea nu se limitează astfel la o descriere a actelor de vorbire dintr-o perspectivă ce presupune analiza forţei ilocuţionare, a mijloacelor şi a condiţiilor lor de realizare, ci şi dintr-o perspectivă care face posibilă modelarea interacţiunii conversaţionale. În felul acesta, cercetările întreprinse au demonstrat că forţa ilocuţionară specifică actelor de vorbire are un rol foarte important în organizarea şi desfăşurarea interacţiunii conversaţionale.
