Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie
- Detalii
- Publicat: Vineri, 25 Noiembrie 2016 10:46
- Accesări: 8000
Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent Mariana COCIERU. Tema tezei "Constituente etnofolclorice în proza scriitorilor români din Republica Moldova (1960-1980)". Specialitatea 622.04. Folcloristică
Anunţ
Se anunţă susţinerea tezei de doctor
Pretendent Mariana COCIERU
Conducător ştiinţific †Nicolae BĂIEȘU, dr. hab., prof. univ.
Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.04 - 02
Tema tezei Constituente etnofolclorice în proza scriitorilor români
din Republica Moldova (1960-1980)
Specialitatea 622.04. Folcloristică
Data 7 decembrie 2016
Ora 14.00
Local Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2)
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei:
Articole ştiinţifice în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil,
categoria C:
1. COCIERU, M. Conceptualizarea constituentelor etnofolclorice din perspectivă etnologică. În: Metaliteratura, 2016, nr. 1, p. 85-97. (0,91 c. a.).
2. COCIERU, M. Dimensiunea folclorică a creaţiei lui Spiridon Vangheli. În: Philologia, 2015, nr. 5-6, p. 55-64. (0,70 c. a.).
3. COCIERU, M. Dimensiuni ale spaţiului folcloric în „proza rurală” din Basarabia în anii 1960-1980. În: Metaliteratură, 2015, nr. 4, p. 92-103. (0,75 c. a.).
4. COCIERU, M. Valoarea estetică a constituentelor mitico-folclorice în Povestea cu cocoşul roşu de V. Vasilache. În: Philologia, 2015, nr. 3-4, p. 58-69. (0,87 c. a.).
5. COCIERU, M. Folclorul – document şi inspiraţie în opera lui George Meniuc. În: Philologia, 2014, nr. 5-6, p. 41-55. (1,03 c. a.).
6. COCIERU, M. Folclorul şi literatura scrisă: aspecte teoretice. În: Metaliteratură, 2011, nr. 1-2, p. 110-122. (0,81 c. a.).
7. COCIERU, M. Rădăcini etnofolclorice în proza lui Dumitru Matcovschi. În: Metaliteratură, 2007, nr. 3-4 (16), p. 117-120. (0,5 c. a.).
Rezumatul tezei
Problematica abordată.În cercetarea de faţă ne-am axat pe investigarea fenomenului de transfigurare estetică a constituentelor etnofolclorice în proza celor mai reprezentativi scriitori români din Republica Moldova din perioada anilor 1960-1980, din considerentele resurecţiei procesului literar şi a orientării acestuia spre valorificarea patrimoniului cultural naţional. Au fost elucidate caracteristicile de bază ale manifestării fenomenului de folclorism la această etapă de revenire la origini, de reconsiderare a valorii literaturii scrise debarasată de ideologii şi cantonări politice.
Învederea atingerii scopurilor preconizate, ne-am propus să realizăm următoarele obiective concrete:
· Reconsiderarea valorică a fenomenului relaţionării folclorului cu literatura cultă;
· Ilustrarea specificului conceptual al constituentelor etnofolclorice, sintetizând studiile ce abordează acest subiect;
· Interpretarea şi examinarea corectă a fenomenului de folclorism, stabilind dimensiunile autentice ale procesului analizat;
· Evaluarea fenomenului asimilării organice a constituentelor etnofolclorice în proza scriitorilor români din Republica Moldova (anii 1960-1980).
Noutatea tezeirezidă în analiza problemei relaţiilor dintre folclor şi proza scriitorilor români din Republica Moldova din perspectivă folcloristică. Investigaţiile teoretice şi istorice ale evoluţiei coraportului dintre creaţia tradiţională orală şi literatura română scrisă ne-au determinat să apreciem nivelul distinct al fenomenului de folclorism din anii postbelici în comparaţie cu celelalte perioade literare. Originalitatea studiului consistă în examinarea şi interpretarea constituentelor folclorice utilizate de către prozatori în creaţiile lor, prezentând şi referinţele necesare din tradiţia populară.
Conţinutul de bază al tezei. În teza de doctoratau fost investigate din perspectivă folcloristică diversele modele de asimilare a elementelor etnofolclorice în ţesătura epică a operelor literare, dictate nemijlocit de matricea spirituală a fiecărui scriitor în parte, de predilecţiile creative, de abilităţi, de cunoştinţe şi documentări în domeniul creaţiei populare orale. Extinzând sfera observaţiei analitice asupra perioadei literare în discuţie, am constatat că explicarea şi fundamentarea constituentelor etnofolclorice, din perspectiva folcloristicii şi etnologiei ca discipline ale culturii populare, a reprezentat un obiectiv esenţial pentru descifrarea mesajului dobândit în urma intertextualizării în cadrul operelor literare. Transformările survenite au fost dictate în mare măsură de modificările de context (a celui folcloric, autentic, în literar, neautentic) şi de prezenţa laturii personale, individuale a scriitorului.
Principalele rezultate obţinute.Examinarea interacţiunii constituentelor etnofolclorice şi literaturii a adus o claritate în perceperea mecanismelor şi a codului narativ care valorifică potenţialul creativ folcloric. În lucrare s-a demonstrat că şi în perioada postbelică, în procesul de revitalizare a fenomenului literar românesc, în momentul unei anume destinderi/ liberalizări a sistemului socialist, are loc o antrenare catalizatoare continuă a creaţiei populare şi a mitologiei autohtone, cu atât mai mult că apariţia şi evoluţia literaturii scrise au fost puse întotdeauna pe seama prezenţei substratului folcloric. Perioada contemporană, în pofida tuturor anacronismelor şi sincronismelor identificate de critica literară, a devenit etapa catalitică de transfigurare estetică a valorilor, miturilor, simbolurilor şi motivelor patrimoniului cultural intangibil, în acest fel susţinând şi latura de modernizare prin reintegrarea tradiţiei în cotidian.
