15.817.06.07F Evoluţia literaturii române, folclorului şi a teoriei literaturii în context european şi universal, director de proiect acad. Mihai CIMPOI
- Detalii
- Accesări: 832
REZUMAT
al proiectului instituțional fundamental
15.817.06.07F Evoluţia literaturii române, folclorului şi a teoriei literaturii în context european şi universal
direcția strategică: 16.06Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii
Director de proiect: acad. Mihai Cimpoi
Tema 1. Literatura confruntărilor decisive cu dogma totalitaristă (1955-1975)
Cercetările fenomenului literar șaptezecist din stânga Prutului au dezvăluit o gamă de semnificații care transcend criteriul generaționist, cuprinzând creația dintre 1955-1975 a scriitorilor care au debutat înainte de 1940, a autorilor care și-au început activitatea în anii ̓50, dar și a unor debutanți de la sfârșitul anilor ̓60. Resurecția lirismului în toate genurile literare, miza pe formule parabolice și pe expresia baladescă, adeziunea la procedeele narative moderniste de analiză psihologică și de generalizare tipologică, prezența elementelor de realism magic, utilizarea paradoxului, a fluxului memoriei involuntare etc. au însemnat o ruptură fățișă de normele dogmatice impuse de ideologia totalitar-comunistă. Prin factorii ei de creativitate, literatura a devenit o formă de rezistență estetică, etică și socială, o formă de impunere a tradițiilor și a conștiinței naționale.
Tema 2. Teorii contemporane în ştiinţa textului
Investigațiile asupra teoriilor contemporane în ştiinţa textului au condus la relevarea unor aspecte importante în ceea ce privește teoria dialogică a textului literar, fiind aplicat un principiu nou de sistematizare a terminologiei literare în ansambluri triadice de termeni/noțiuni generale/concepte individuale, un model original de structură literară constituită din microstructuri pluristratificate și un model ontologic de ființă duală, cu o structură bipolară fondat în filozofia dialogului.
În contextul crizei actuale a studiilor literare pe scena academică occidentală, a fost întreprins un demers multiaspectual de analiză critică interdisciplinară a cauzelor teoretice ale crizei (emergente în paradigma poststructuralistă) şi a efectelor instituţionale multiple, a căror înţelegere şi evaluare este extrem de importantă pentru procesul integrării cercetării naţionale în cultura şi ştiinţa mondială. Împotriva unei epistemologii relativiste şi politizate în recentele identity studies, cu efecte nefaste şi la nivelul vieţii sociale şi al democraţiei liberale, s-au adus argumente în favoarea unui model dialogic, interdiscursiv şi raţional de cunoaştere şi interpretare a valorilor literar-culturale, în care „obiectivitatea” şi „adevărul” textului/operei sunt construcţii consensuale ale subiecţilor istorici, rezultante ale redescrierilor şi recontextualizărilor în varii discursuri teoretice privite ca jocuri de limbaj.
Au fost analizate, delimitate şi precizate conceptual o serie de termeni-cheie recurenţi în cadrul unor direcţii importante ale cercetării literare contemporane: psihanaliză, naratologie, imagologie literară, dialogism şi hermeneutică, poststructuralism şi sociocritică, traductologie (ex.: „oglindă”, „reflexie speculară”, „arhetipul casei”, „bricolaj”, „metalingvistică-lingvistică”, „monolog-monologism/dialog-dialogism”; „metalimbaj critic”, „violenţă epistemică”, „imagologie”, „percepţie estetică”, „identitate”, „alteritate”, „surfiction” ş.a.), ale căror funcţii analitice şi hermeneutice au fost exemplificate pe opere şi fenomene literare din literatura universală şi cea română, deopotrivă la nivel sincronic, sistemic şi diacronic, comparat.
Tema 3. Patrimoniul cultural imaterial al Arhivelor de Folclor din Republica Moldova
Cercetarea s-a concretizat în consemnarea materialelor de arhivă din fondurile etnofolclorice ale Republicii Moldova, în vederea constituirii volumului principal de informație, caracteristic patrimoniului cultural imaterial, precum și în inventarierea bibliografică a materialelor etnofolclorice publicate și inedite (de arhivă) (1945-1955) în format digital. Acțiunile permanente de salvgardare a patrimoniului cultural au asigurat viabilitatea continuă a elementelor etnofolclorice. La realizarea obiectivelor au fost implicate metodele specifice cercetării folclorului: culegerea, inventarierea, clasificarea și sistematizarea materialului informativ pe principii științifice consolidate și acceptate în etnologia românească și europeană; interpretarea (prin implicarea istoricului problemei și confruntarea comparativă a fenomenului folcloric manifestat în alte spații românești; integritatea geografică și integrarea fenomenului etnofolcloric românesc din Basarabia în cultura europeană și mondială); activități permanente de digitizare și recondiționare a fondului documentar; gestionarea fondurilor în baza de producții CD-R și DVD-R cu creații destinate instituțiilor de educație, cultură și estetică, tuturor celor interesați; recondiționarea în grafie latină a unei colecții revăzute de volume cu materiale etnofolclorice în baza celor publicate în grafie chirilică.
Tema 4. Literatura română premodernă şi modernă în dialog european şi universal prin valori, personalităţi, interrelaţii
Cercetarea a relevat multiaspectual și complex dimensiunea europeană a scriitorilor și operelor analizate. Rezumatele ştiinţifice ale cercetătorilor pun în valoare receptarea operelor clasicilor români, prin studii monografice, traduceri, completarea listei bibliografie a cărţilor apărute (ediţii originale, ediţii critice, culegeri de articole, recenzii, cronici literare, interpretări noi făcute în alte arealuri culturale, simpozioane, manifestări cu caracter literar şi artistic).
O parte din cercetări au fost diseminate în cadrul Congresului Mondial al Eminescologilor, care s-a desfăşurat în ediţii anuale: 2015, 2016, 2017 şi 2018.
Au fost puse în evidenţă noi documente privind diagnosticarea bolilor lui Eminescu, studiile la Universitatea din Berlin (s-a obţinut şi copia diplomei), producerile numeroase făcute în germană şi engleză, începând chiar cu ultima perioadă a vieţii poetului, discutarea cazului Eminescu la Adunarea Internaţionala a Literaţilor (septembrie 1883).
Un aspect practic important al acestor investigaţii a fost analiza calităţii traducerilor în diferite limbi, receptării operei şi personalităţii operei lui Eminescu din perspectiva proceselor globalizării şi epistemologiei epocii postmoderne.
S-a obţinut publicarea textelor în buletinul „Mihai Eminescu”, Viaţa Basarabiei, Akademos, Academica, Contemporanul şi Literatura şi arta.
Obiectivele proiectului au fost îndeplinite. Rezultatele ştiinţifice au fost sintetizate şi prezentate Consiliului Ştiinţific al Institutului de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”.
